Monday, December 21, 2015

“Pangeea, Toamna” de Razvan T. Coloja




Capitanu’ va saluta si va invita sa savurati o noua lectura! De data aceasta este vorba despre “Pangeea, Toamna” de Razvan T. Coloja, roman transgressive aparut la editura Crux Publishing. Dupa cum sunteti obisnuiti, vom poposi mai mult asupra altor aspecte decat acela al explicarii actiunii pas cu pas, astfel, nestricand placerea cititorului de a se afunda in firul narativ.
Pangeea debuteaza introducandu-ne exact in locul de unde volumul isi ia titlul, Pangeea, o “colonie” de artisti neintelesi si diferiti, o enclava a artei exprimata in cele mai diverse feluri. Protagonistul nostru, un scriitor a carui inspiratie nu se poate manifesta, paseste in Pangeea cu scopul de a-si recapata darul caracteristic artei sale. Aici va intalni o multitudine de personaje excentrice, artisti mai mult sau mai putin de succes, cu mai multa sau mai putina inspiratie. Locuitorii Pangei sunt persoane devorate de angoase si framantari interne care contribuie la manifestarea spiritului lor artistic.
Pangeea este, in acelsi timp, o bucata din realitate, pe care o poti dibui cu tentaculele imaginatiei, nesigur, caci in atmosfera cu iz oniric, zgomote si voci si gesturi sunt mai degraba sugerate, decat turnate in piele si timpan. Si totusi Pangeea te atrage din realitatea cu zgomot de masini si claxoane intr-o incapere neaerisita, luminata de un bec dezgolit, in miros de tempera, fum de tigara, grafit, de vechi, de atemporalitate, inghite pe nevazute tot ce-i in jurul tau.
Actiunea romanului se desfasoara lenes, psihedelic, precum tarasul unui melc ce lasa in urma o dara de-un colorit anarhic. Personajul principal, anonimul care sufera de un writer’s block atroce, ajunge in Pangeea la recomandarea unui prieten al unui prieten.
Firul epic este firav, dar acesta este un roman pe care il citesti cu o senzatie crescanda de high calm, iar nu cu sufletul la gura. Purtat de poezia in proza, descopera Pangeea, lume a artistilor cu aceleasi probleme, dileme, nesiguranta si neimpliniri precum colegii de breasla din alte vremuri. Personajele, fantomatice, sunt nume, sunt maini ce fumeaza, mangaie, creeaza, sunt actori meniti sa ajute scriitorul aflat la ananghie.
Pangeea ne introduce in viata de zi cu zi a oricarui artist framantat de problema eterna a gasirii inspiratiei in cotidian, a demararii creatiei intr-o lume monotona si lipsita de cele mai multe ori de elementul artistic.
Subiectul romanului dar si modul de constructie este diferit fata de cel cu care eram obisnuiti in romanul analizat precedent si anume „Soldati ai Terebentinei”, roman care a ramas inca in topul preferintelor mele. Acest lucru ne arata faptul ca autorul reuseste sa ne captiveze in moduri diferite si ca, urmarea fix a aceeasi retete a succesului nu este intotdeauna calea cea mai buna de urmat.
Acestea fiind spuse, va invitam sa va aventurati in lumea Pangeei si sa descoperiti personajele si cele mai adanci sentimente sau temeri ale acestora.


Un review realizat de Capitanu’ in colaborare cu Miliana Chipaila  careia ii multumim pentru minunata contributie.

                Capitanu va saluta si va invita la lectura! Arr!

No comments:

Post a Comment