Saturday, August 25, 2018

Don’t steal away my night




Noaptea e momentul in care aproape totul tace, in oras traficul tace, oamenii tac, magazinele se inchid, natura renaste, prin parcuri, prin gradina blocului, pe unde poate, in mediul urban. Deasupra, Luna vegheaza, Zeul Razboiului priveste din inalturi cu ochiul sau rosu si violent, Jupiter emana lumina indepartata iar Venus insoteste luna spre dimineata. Constelatiile se perinda pe cer, insotind sunetele specifice noptii. Cerul este fie negru, fie albastru deschis.

Noaptea iti intra in sange oferindu-ti linistea ei protectoare si neagra. Noaptea niciun om nu te priveste, telefoanele nu suna, celelalte mijloace de comunicare sunt amutite sau sporadice, intr-o plimbare prin noapte poti fi uitat de lume, acesta fiind unul din darurile noptii.

Un alt dar al ei este mintea limpede si contemplarea. Secretele dezvaluite in timpul unei lecturi nocturne sau in timpul unei plimbari in parc. Noaptea am descoperit ca pestii sunt mai activi ca ziua, ca sunetul ciusului pare o alarma cu piuituri regulate aproape digitale, ca pescarusii fac acelasi scandal ca si in timpul zilei.

Timpul noptii are multi copii vegheati de lumina lunii, si acestia fugind la randul lor de oras si de lume si petrecandu-si timpul singuri sau impreuna, aproape intotdeauna in grupuri de maxim doi.

Noaptea este aer curat si rece, este descoperirea altei fiinte care se regaseste in intunericul cald, este comuniunea cu natura si cu bolta cereasca, este timpul in care lucrurile nu par ceea ce sunt de fapt si totusi orasul pare mai pur, mai curat.

Si intr-una din noptile de vara, cand astepti caldura intunericului, aceasta sufera o scurta contaminare cu un aer racoros, placut la inceput, insa vestitor al dezastrului si urgiei. Pentru ca noaptea ta evolueaza de la una de vara la una de toamna, putin mai rece si totusi ocrotitoare, cu constelatii noi si cu speranta unui Orion clar si vizibil.

Si contaminarea rece evolueaza, prefacand noaptea intr-o zeita cateodata neinduplecata, aducatoare de ploi reci sau de frig interior si exterior. Momentul in care sfidezi contaminarea este acela in care lupti impotriva oricarei manifestari a partii reci a noptii, momentul in care in ciuda schimbarii alergi si imbratisezi acelasi intuneric cunoscut de mult timp.

Azi am simtit prima data raceala noptii si m-am afundat totusi in intunericul datator de vitalitate. Apocalipsa rece, distrugatoare de speranta este departe si totusi exista, chinuindu-se mereu sa mai fure o particica din natura binevoitoare a noptii.

Daca noaptea ar fi o persoana, ar fi imbracata in negru, ar avea parul lung, negru si ochii de aceeasi culoare. Pielea ei ar fi alba ca lumina lunii. Ar fi blanda si tacuta...

Instinctul de autoconservare se declanseaza si in spatele ochilor un gand sau o ruga infloreste... adresata sferelor ceresti sau iadului rece iminent... “Don’t steal my night away, don’t kill my dreams, don’t you dare steal the night.”

Monday, June 18, 2018

”Arlequine” de George Cornilă




Salutare Raid și bine v-am găsit la o nouă recenzie de carte. Azi vorbim despre unul din scriitorii care debutează la Crux Publishing și anume George Cornilă cu volumul său de povestiri scurte intitulat “Arlequine”. Am facut rost de roman de la Sci Fi Fest și este, până acum, cea mai bună carte pe care am citit-o anul acesta.

Având în vedere că o parte din cititori nu se aventurează către volumele de proză scurtă, ”Arlequine” ar putea constitui începutul pătrunderii acestora în lumea fascinantă a episoadelor iute trecătoare dar totuși pline de sensuri și stimulatoare ale imaginației ulterioare citirii textului.

Remarcăm de la început pasiunea autorului pentru mitologie și fantastic precum și pentru istoria locurilor din care iși adună inspirația și care îi pun în mișcare spiritul creativ. George Cornila este autorul mai multor romane printre care: ”Cu dinții strânși”, ”Miezul nopții în cartierul felinarelor stinse”precum și al seriei ”Regele Lupilor” cu volumele ”Toiagul de stejar”, ”Fierul Zeilor” și ”Povara coroanei”.

Ceea ce m-a impresionat la roman și la fiecare dintre povestiri este faptul că ai certitudinea constantă că din fiecare vei invața ceva nou despre un loc sau despre lucruri din cele mai diverse, precum și cealaltă certitudine, cum că autorul este mereu cu un pas înaintea ta în ceea ce privește nivelul de cunostințe, acesta reușind mereu să iți împartasească unul din secretele sale sau propriile cunoștințe despre lumea înconjurătoare. Pare că George Cornilă are în spatele fiecăriui episod povestit o activitate de strângere de informații minuțios organizată.

”Arlequine” este un roman pentru fanii lui Poe dar și pentru cei ai lui Mircea Eliade, scriitor a de a cărui atmosferă m-am bucurat de multe ori și pe care am regăsit-o și în povestirile scurte parcurse aici. Este de asemenea un roman pentru cei care se delecteaza cu H. P. Lovecraft și cu povestirile lui Oliviu Crâznic.

George Cornila creează foarte bine atât atmosfera de visare unde realul și fantasticul se întrepătrund precum și pe cea grea și întunecată, atmosferă în care răul pare a fi omniprezent deși nemanifestat încă.

Romanul are patru ”părți”, denumite sugestiv, potrivit cu povestirile pe care le conțin: ”Iezme”, ”Fiare”, ”Otrăvuri” și ”Lumi”.

Vă las pe voi să descoperiți o nouă lume fascinantă alături de un autor nou și să lăsați romanul să vă poarte pe căi întortocheate la granița dintre lumină și întuneric, dintre visare și realitate.

Volumul poate fi achizitionat de pe site-ul Crux Publishing urmând linkul de mai jos:


Capitanu’ vă urează lectură placută!

Friday, March 23, 2018

Despre ortodoxie si depresie



Salutare Raid si bine v-am gasit la un nou articol! A trecut ceva vreme de la ultima recenzie de carte, asa ca azi vom discuta despre un subiect care fie ma socheaza, fie dupa caz ma macina sau enerveaza total. Ce legatura ar putea avea depresia si ortodoxismul de multe ori prost inteles? Raspunsul este, una foarte stransa, una care in mare parte poate alimenta afectiunea mentionata mai sus sau o poate agrava in mod surprinzator.

De mentionat ca ortodoxismul prost inteles de mai sus nu are prea multe legaturi cu lumea moderna, nu se refera la credinta sau spiritualitate, personala sau nu. Acesta se intrepatrunde de obicei cu convingeri depasite, arhaice, chiar medievale, convingeri care pot afecta profund pe cineva care isi cauta o cale in viata si care in timpul acesta se confrunta cu depresia sau anxietatea.

Probabil cea mai nociva atitiudine pe care o promoveaza ortodoxia este aceea de a cauta ajutorul universal la biserica respectiv preot. Comparand un specialist cu un preot este usor de vazut diferenta extrema dintre cei doi, cel care activeaza in cadrul bisericii neavand de multe ori abbsolut nicio pregatire care sa il poata face capabil de a comunica cu o persoana care sufera de depresie. Se remarca aceeasi diferenta dintre discutia cu un om normal si un specialist, cea de-a doua fiind mult mai indicata in anumite cazuri.

Stigmatul in ceea ce priveste depresia joaca un rol important in agravarea starii celui care sufera de manifestarile acesteia. Prejudecatile sociale si asocierea depresiei cu o problema spirituala sau cu o indepartare de divinitate vor creste alienarea celui suferind precum si sentimentul de vina sau inutilitate. In cazul persoanelor cu o educatie precara, acestea ar putea incepe sa dea vina pe factori supranaturali in ceea ce priveste starile pe care le traiesc. Utilizand solutii “bisericesti” care nu furnizeaza niciun rezultat acestea se vor simti din ce in ce mai coplesite de problemele ridicate de depresie.

Accentul pus in principal pe vina, pe natura impura si necurata a oamenilor, pe inferioritatea acestora si pe imperfectiunile lor face din ortodoxie un set de valori care aproape ca nu pot coexista intr-un mod constructiv cu cineva care sufera de stari depresive. De asemenea influenta nociva a unui reprezentat al bisericii prost pregatit in relationarea cu oamenii poate accentua pericolele pe care le poate naste depresia. Discursurile extreme cu iz de propaganda, condamnarea umanitatii pe motive religioase, cultivarea ideii de inutilitate a sinelui si de nesemnificativ in raport cu un tablou mult mai larg sunt tot atatea atuitudini nocive pe care ortodoxia le arunca asupra cuiva care are deja destule probleme cu care se lupta.

Dincolo de a presupune ca spiritualitatea este inutila sau ca slujitorii bisericii ar avea doar un rol nociv, se remarca faptul ca intrepatrunderea dintre cele doua atitudini poate duce mai rapid la o viata normala decat acceptarea ideii de damnare spirituala avand ca unic rezultat manifestarea depresiei. Cu siguranta ca exista preoti care pot indruma oamenii catre cautarea de ajutor sau care pot oferi o conversatie pertinenta, insa acestia sunt rari iar persoanele fara o pregatire prealabila pot in principiu sa agraveze starea depresiva.

Lucruri de tinut minte la interactiunea cu ortodoxia sau ideile invechite:

1. Depresia nu este damnare divina. Dumnezeu are lucruri mai importante de facut decat sa-ti dea tie depresii.
2. Depresia nu are nicio legatura cu posesiunea demonica sau alte lucruri similare.
3. Preotii nu sunt pregatiti sa trateze depresia, fie ei tineri sau batrani, cu har sau fara.
4. Preotul nu este psihoterapeut.
5. Rudele, familia “credincioase(a)” sunt o piedica in fata tratarii depresiei in momentul in care acestea se opun contactarii unui specialist.
6. Psihoterapeutul nu te leaga si nici nu te inchide intr-o celula departe de societate, din contra.

In final o sa inchei cu indemnul de a fi liberi, fie ca aveti o latura spirituala sau nu, cautati ajutorul acolo unde acesta este cel mai potrivit pentru voi, si nu in cutumele unei societati arhaice.

Image copyright: Dawid Planeta

Sunday, January 21, 2018

Povestiri de la Marginea Realitatii - 2 de Dan Radoiu


Salutare Raid si bine v-am gasit la prima postare din 2018. Azi am ales sa vorbim despre un nou volum de proza scurta care apartine autorului Dan Radoiu. Acesta repreazinta “continuarea” volumului “Povestiri de la marginea realitatii 1” aparut de asemenea la Crux Publishing.
Ca si prima carte, continuarea povestirilor ne aduce din nou istorisiri memorabile, desi tematica celui de al doilea volum inclina mai mult spre ciudat si spre o atmosfera mai intunecata, aproximativ opusa celei cu care ne-am obisnuit.
         De departe cea mai remarcabila dintre povestiri este “Miruna” datorita extraordinarei constructii a personajului si datorita atmosferei constante de incordare care este mentinuta cu maiestrie de-a lungul intregii desfasurari a actiunii. “Miruna” este tipul de proza scurta pe care trebuie s-o citesti neaparat pentru a afla daca ti-a placut sau nu, parerile altor cititori nefind probabil deloc relevante pentru tine avand in vedere ca povestirea poate genera o multitudine de interpretari. Este probabil cea mai “dark” parte a volumului dar si cea mai plina de tensiune si cea mai interesanta.
         O povestire care combina atat fantasticul cat si macabrul este “Case cu dinti”, aceasta la randul ei fiind una dintre cele mai interesante episoade ale volumului. Metamorfoza dintre material si viu la care asistam este un element de fantastic rar intalnit si care cu siguranta va va captiva sau va va infiora.
          Revenind la elementul de umor care nu lipseste din carte, regasim aici o scurta poveste care ne duce cu gandul spre primele povestiri si anume “Aventurile unui demon ghinionist” care pe deaspura mai este numit si Flocea. Scurta scriere este savuroasa si amuzanta in stilul cu care Dan Radoiu ne-a obisnuit in cartile sale.
           Sperand ca v-am starnit interesul cu cele trei povestiri de mai sus, va las sa le descoperiti si pe celelalte pentru ca, da, mai sunt si altele care cu siguranta va vor impresiona si va vor starni imaginatia.
            Volumul poate fi comandat urmarind link-ul de mai jos:


          Cat despre mine, am ramas ca de obicei impresionat de imaginatia debordanta a lui Dan Radoiu, autorul care atunci cand iti prezinta o povestire noua te determina ca la randul tau sa incerci sa creezi si sa te auto provoci in ceea ce priveste propria imaginatie. Faptul ca unele dintre povestile lui sunt atat de scurte si totusi cu un mesaj puternic, fie el amuzant sau nu, te face sa iti imaginezi cum ar fi daca si tu ai incerca sa scrii, fie doar pentru time fie cu intentia de a iti imapartasi opera si cu altcineva.
               Cele doua volume din “Povestiri de la marginea realitatii” sunt volumele perfecte atat pentru calatorii cat si pentru o zi mohorata de mers la serviciu sau o dimineata relaxanta de stat in pat combinat cu lectura.

              Eu unul abia astept sa mai vad cu ce ne va mai bucura Dan Radoiu. Raidu da Pirati va ureaza lectura placuta!

Sunday, December 3, 2017

Secretul Regelui Nemuritor de M. M. Tara



Salutare Raid si bine v-am gasit la un nou articol despre carti. Avand in vedere ca nu am mai scris de mult, revin cu o carte noua si cu promisiunea unei aventuri interesante precum si cu o invitatie la discutii despre catre, atat in sectiunea de comentarii cat si pe pagina de Facebook a Raidului. Azi vorbim despre “Secretul Regelui Nemuritor” de Mircea Tara. Pe Mircea il cunoasteti ca autor al volumului “Inima Dragonului”, primul roman care ne-a purtat in fascinanta lume la Nlithiei.
Actiunea din “Secretul Regelui Nemuritor” are loc inainte de intamplarile din “Inima Dragonului” si ii are in prim plan pe Lied si pe Asht, cei doi prieteni, calatori, artisti si hoti de profesie. Acestia viziteaza curtea regala a Osei in speranta de a se imbogati dand lovitura vietii lor. Odata ajunsi in cetate cei doi sunt prinsi intr-un complot al nobililor locali, descoperind astfel ca nu chiar toti locuitorii orasului erau impacati cu ideea de nemurire a suveranului lor.
In noua aventura, Lied va intalni noi creaturi fantastice si va gasi Octionul pe care il regasim in posesia bardului in “Inima Dragonului”.
            Mircea Tara reuseste din nou sa ne spuna o poveste plina de aventura, de comploturi si de personaje interesante. Suspansul si intamplarile extraordinare sigur va vor tine cu sufletul la gura insa nu se merita pierdute din vedere nici detaliile noi pe care le descoperim atat despre Osa cat si despre Liandrini si lumea fantastica in care este plasata povestea.
            Un lucru pe care am inceput sa il apreciez la romanele lui Mircea Tara sunt trasaturile lumii pe care acesta a creat-o care sunt usor identificabile in lumea reala, in cele mai banale obiecte sau elemente ale vietii de zi cu zi. Diverse preparate sau obiecte din lumea lui Lied si Asht ne duc cu gandul catre corespondentele lor din realitate, creand un fel de joc de imaginatie al cititorului, joc ajutat si de explicatiile din subsolul paginilor.
            Curiozitatea cu care am ramas in ceea ce priveste “Secretul Regelui Nemuritor” este, cum aratau de fapt arghelanii, acestia fiind desigur fiinte invizibile, dar care trebuie sa fi avut totusi o forma si infatisare anume pe langa aripile mentionate in text. De asemenea, toata cetatea Osei pare a fi o minune a mecanicii in care magia nu se regaseste deloc. Acest lucru nu poate decat sa ne starneasca imaginatia in ceea ce priveste nivelul tehnologic atins de locuitorii orasului si nu numai.
            Desi povestea este mai scurta decat “Inima Dragonului”, cu siguranta cartea nu va va dezamagi decat poate in sensul in care ati fi dorit sa mai continue cel putin cu inca 100% din continutul actual. Va invit asadar sa ii urmati pe Lied si Asht in aventura lor in Cetatea Osei si sa descoperiti misterul regelui nemuritor precum si originea magicului instrument al liandrinului.
            Noul volum poate fi comandat de pe site-ul Crux Publishing urmarind link-ul urmator:


            Lucrul pe care l-am simtit dupa ce am terminat de citit aventurile lui Lied si Asht a fost, desigur, ca vreau sa citesc mai multe intamplari din lumea lor si ca oricat i-as urmari in aventurile pe care le traiesc, niciodata nu va fi destul. Recunosc ca astept cu nerabdare urmatorul volum al lui Mircea Tara si sunt sigur ca orice intamplari ar contine, acestea vor fi cu siguranta fantastic de interesante.

            Raidu’ va ureaza o zi de luctura frumoasa!

Tuesday, September 12, 2017

Biblia Nihilista de Stefan Bolea




Salutare Raid, azi vorbim despre un nou volum si anume “Biblia Nihilista” de Stefan Bolea. Volumul a a aparut la editura Crux Publishing si este una dintre cele mai recente aparitii alaturi de romanul “Restituirea” de AnaMaria Bnacea, carte despre care am discutat in articolul precedent.

Ca cititor nu am abordat prea multe volume de filosofie pana acum, insa contactul pe care l-am avut cu acest domeniu a fost de obicei unul placut. In cartea lui Stefan Bolea am regasit un moment de pauza de la cotidianul decadent, un moment in care am gustat dintr-un mod de gandire pe care societatea incearca din rasputeri sa-l faca sa treaca neobservat. Am explorat idei care se opun celor mai “sfinte” concepte ale realitatii si am descoperit in autor un veritabil combatant al umanitatii, al lui Dumnezeu dar si al Diavolului.

Volumul este usor de citit, din punct de vedere structural doar, mie unuia parandu-mi-se ca totul s-a terminat prea repede dupa ce, pentru un moment, am fost victorios impotriva a tot si toate. “Biblia Nihilista” este, din fericire, o carte careia nu ii poti face un rezumat, este o experienta care trebuie traita prin afundarea in lectura si prin cercetarea sensurilor pe care le iau cuvintele autorului. Este un volum care te va face sa gandesti si sa analizezi cele mai adanci intelesuri ale vietii. Nu ar trebui sa fiti insa indusi in eroare, nu veti gasi aici nici citate motivationale (nu pe cele pliate pe tipologia clasica, doar pe cele considerate ca motivationale de un alt tip de oameni cu un mod diferit de gandire) si nici inflorituri care sa faca viata sa para frumoasa. Aici veti gasi doar realitate pura asezonata cu o doza perfecta de revolta.

Am regasit in cartea lui Stefan aadevarate perle ale gandirii si va voi exemplifica doar cateva, pentru a nu va lua din placerea lecturii.

“ scrie cu benzina si vei plasmui cititori de foc”

“when love ends, the former lovers become corpses”

“there’s something about the suit that reeks of slavery”

“daca s-ar naste azi, isus n-ar fi crestin pentru ca biserica este o institutie pe gustul diavolului”

“I am an enemy of God and also and enemy of the enemy”

“intra in oamenii care intra in tine pe strada”

Acestea fiind spuse, va las in compania unei carti pe care nu o veti uita prea curand si la care cu siguranta va veti intoarce, fie doar si numai pentru un moment de relaxare de la TOT.

Capitanu’ va doreste lectura placuta.

“Biablia Nihilista” o puteti comanda de la link-ul de mai jos:

Sunday, September 10, 2017

"Restituirea" de AnaMaria Bancea




Salutare Raid si bine v-am gasit la un nou articol. Azi discutam despre un roman, as spune diferit de tot ce am citit pana acum si anume „Restituirea” de AnaMaria Bancea. Romanul este incadrat in stilul postmodern, lucru care m-a facut sa consider parcurgearea lui ca un experiment interesant.
Pot sa spun ca ceea ce mi-a placut cel mai mult in carte este atomosfera si personajele. Din primele pagini, esti introdus intr-un Bucuresti canicular si familiar iar descrierea lui cat si personajele care intra usor in scena, dau firului narativ un aer de pitoresc unic.
Episodul din autobuz, cu care debuteaza cartea, nu ne da de banuit la ce ar putea duce intamplarile aparent banale pe care le urmarim. Si totusi, desi parand a fi obisnuite, personajele cu care facem cunostinta urmeaza sa ne insoteasca intr-o aventura unica. Stilul descrierilor precum si al dialogurilor ne garanteaza o lectura usoara si savuroasa pe masura ce ajungem sa-i cunoastem pe cei implicati.
Unul din lucrurile care m-au impresionat a fost senzatia de legatura emotionala pe care textul o realizeaza intre personaje si cititor. Gandurile celor implicati redate sub forma de monolog ne fac sa descoperim o bucatica din sufletul personajului respectiv si ne apropie mai mult de trairile acestuia.
In roman este vorba despre o mostenire, despre o doamna de moda veche care va trebui sa o incredinteze rudelor regasite, oameni care mai de care mai interesanti si provenind din toate mediile sociale. Nu va lipsi nicidecum umorul si nici dialogurile savuroase precum si prezentarea unor tipologii umane cu care suntem cu totii familiari din viata de zi cu zi. Vom intalni un avocat cu stil, un intretinut de prima clasa, un corporatist precum si o fata simpla dar cu un farmec rar intalnit. Ne vom indragosti si vom detesta personajele implicate dar in aceleasi timp vom trai cu ei povestea care se deschide in fata noastra.
Am fost impresionat de faptul ca, in ansamblu, de-a lungul romanului nu se intampla extrem de multe lucruri insa complexitatea acestuia nu sta in faptul ca actiunea este extrem de complicata cat in elementele de expunere a naturii umane precum si in senzatia de imersiune si umorul in doze perfect adaugate in text.
Va voi lasa pe voi sa descoperiti mai multe citind romanul in sine si va garantez o experienta unica. Il puteti comanda de pe site-ul Crux Publishing de la adresa de mai jos sau il puteti gasi in librarii. - https://www.cruxed.ro/produs/restituirea/ -
Raidul de pirati va ureaza o seara faina si lectura placuta!